Consum, comerț, crime și control
Imagine: pixabay.com
Consumul în România a început să scadă în august, iar Banca Mondială se adaugă instituțiilor care au revizuit în scădere estimările de creștere economică. Comisia UE devine protecționistă în privința oțelului, din cauza „supracapacităților” din alte țări (adică China), economistul Thomas Piketty propune conectarea taxelor vamale de ținte ecologice și sociale. Armistițiu în Gaza și exporturi de arme din România către Israel. SUA și Venezuela și politicieni care doresc să controleze utilizatorii internetului – câteva știri și recomandări din săptămâna aceasta.
Consum în scădere, economia e ok?
Grafic: INS
După cum am aflat la începutul săptămânii, consumul sau, mai exact, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, a început să scadă în luna august, luna în care au intrat în vigoare primele măsuri de austeritate care lovesc în puterea de cumpărare a populației. Institutul Național de Statistică (INS) anunță un minus de 4% față de luna anterioară, conform Eurostat cea mai mare scădere din UE. INS:
▪ În luna august 2025 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut faţă de luna iulie 2025, atât ca serie brută cu 7,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,0%. ▪ Faţă de luna august 2024 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna august 2025, a scăzut atât ca serie brută cu 4,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%
De remarcat faptul că Banca Mondială a anunțat tot săptămâna aceasta o revizuire a estimării de creștere pentru 2025:
Economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an, față de un nivel de 1,3% previzionat în luna iunie, conform celei mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale, „Locuri de muncă și prosperitate”, publicate marți de instituția financiară internațională.
Printre motive se numără și încetinirea creșterii consumului:
Potrivit instituției financiare internaționale, creșterea consumului în România ar urma să încetinească până la aproximativ 1,1% în acest an, de la 5%, în medie, în perioada 2000-2024, deoarece consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflația rămâne ridicată. Banca Mondială menționează că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu doar 3,1% în perioada ianuarie-iulie a acestui an, comparativ cu aproape 9% în 2024, iar înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului.
De adăugat că acesta nu este neapărat un semn de recesiune, în decizia de a lăsa neschimbată politica monetară BNR anunța miercuri că se așteaptă la „o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”. Deși ia în calcul încetinirea vânzărilor cu amănuntul din lunile iulie și august, Banca Națională menționează în special construcțiile, producția industrială și deficitul comercial redus ca sectoare care pot contrabalansa tendința de scădere:
Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-și încetinească creșterea față de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producția industrială a înregistrat o creștere notabilă în termeni anuali. În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest față de trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul comercial s-a comprimat ușor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor.
Având în vedere că ponderea construcțiilor în PIB este destul de mică, că în trimestrul II consumul populației a continuat să reprezinte una din principalele contribuții la creșterea economiei, dar și faptul că principalul partener comercial al României, Germania, de care depinde în bună măsură și industria autohtonă, a anunțat săptămâna aceasta o scădere în jur de 4% a producției industriale pentru luna august și dificultăți la exporturi, e ușor de tras concluzia că guvernul Bolojan și-a ales un moment foarte prost pentru măsuri de austeritate care afectează consumul populației. Este prezent riscul de recesiune, chiar și cu investiții de stat crescute cu 30 de miliarde de lei față de cele 120 de miliarde de lei de anul trecut; una din consecințe poate fi chiar un deficit (raportat la PIB) mai mare ca anul trecut.
Taxe vamale
Comisia Europeană anunță o turnură protecționistă în privința importurilor de oțel, motivația se bazează pe „supracapacităţile mondiale”:
Comisia intenţionează să reducă mai întâi cu 47% cotele de oţel străin care pot fi importate anual în UE fără taxe vamale. Aceste cote fără taxe urmează să fie aduse la 18,3 milioane de tone, adică volumul total al oţelului pe care-l importa UE în 2013, înainte ca piaţa să fie dezechilibrată pe termen lung de dezvoltarea unor supracapacităţi importante de producţie. ... „Supracapacităţile mondiale sunt de cinci ori mai importante decât consumul anual al UE”, a raportat comisarul european însărcinat cu Comerţul, Maros Sefcovic. O altă măsură radicală constă, în cazul importurilor care depăşesc cotele, în dublarea taxelor vamale, de la 25 la 50%. Ele cresc astfel la nivelul celor implementate în Statele Unite şi Canada, potrivit propunerilor Comisiei, care urmează să fie validate de către Cei 27 şi Parlamentul Euroean (PE).
Economistul francez Thomas Piketty propune schimbarea politicii comerciale ale Uniunii Europene, însă nu consideră taxele vamale un scop în sine, ci propune să fie subordonate altor ținte, de exemplu de mediu sau sociale:
When setting tariffs, Trump has followed a narrowly nationalist (such as focusing on the US’s bilateral trade surplus) and rather chaotic logic, often changing course on a whim. The opposite approach is needed: Tariffs should be set based on universal and predictable principles. The first reason for implementing tariffs is that international freight generates pollution that accounts for 7% of global emissions. Economists have long underestimated this environmental cost, using a low value for the metric ton of carbon (between €100 and €200). However, the worsening of global warming has led to a reassessment. The costs stemming from emissions – natural disasters, decline in economic activity and so on – are now estimated at about €1,000 per ton, if not more, without even factoring in loss of well-being and non-economic costs. Using this value, one would need to apply average tariffs of around 15% on global trade flows to compensate for warming linked to freight, with significant variations depending on the type of goods. The second justification for tariffs is social, fiscal and environmental dumping. Some countries apply less stringent regulations than others, allowing producers based there to undercut competitors.
Gaza
Vineri la prânz a intrat în vigoare o încetare a focului în Gaza, iar Drop Site News a publicat reacțiile a cinci jurnaliști palestinieni din care mi se pare că reiese un optimism moderat:
Huda Skaik in Gaza City.
When the ceasefire was announced, my heart trembled with a feeling I almost didn’t recognize: hope. After two whole years of terror, for the first time in so long, the sky will be clear from smoke and airstrikes, and Gaza will breathe again. The thought that the bombs might stop, even for a day, filled me with something close to relief. I wanted to believe that maybe this time, it would last and we could begin to re-live—that maybe we could begin to rebuild what we lost, to sleep without fear, to dream freely again. I have mixed feelings of happiness and sadness because when the war ends, another struggle will begin—an internal war. Our wounds will reopen, and we will have time to grieve our beloved ones, to give sadness the time it needs. We may have survived physically, but we haven’t survived mentally. This genocide lives inside us. It swallowed our loved ones, our youth, our dreams. I think this genocide will stay living inside us forever in our minds. But we are so relieved that we can stay in our homes now, without constant displacement; that we can move in our cities without fear of bombing. We hope this is the real end and that Gaza might survive. I cannot believe that I am still alive after this unbearable genocide that felt like a ghost forever haunting us. We hope this ceasefire brings with it a permanent and lasting peace.
Snoop a publicat miercuri o investigație despre exportul de arme din România către Israel, din care reiese o foarte probabilă încălcare din partea României a mai multor tratate internaționale și complicitate la grave crime împotriva umanității; de asemenea, rezultă că autoritățile sunt tot mai puțin transparente:
Cu toate acestea, mai multe state europene și organizații de drepturile omului consideră că o continuare a exporturilor de armament către Israel poate echivala cu participarea la un act de genocid, o încălcare gravă a Convenției ONU și a Tratatului privind comerțul cu arme (ATT). Potrivit articolelor 6 și 7 din ATT, statele semnatare, inclusiv România, au obligația de a evalua riscul ca armele exportate să fie folosite pentru crime de război, genocid sau încălcări grave ale drepturilor omului și să refuze licența dacă acest risc este considerat semnificativ. O încălcare a obligațiilor tratatelor internaționale atrage riscul României de procese internaționale, sancțiuni, pierdere de parteneriate și investigații penale la nivel individual sau de stat. ... Până în 2023, MAE a publicat pe site-ul instituției rapoarte trimestriale și anuale ale ANCEX privind exportul și alte operațiuni cu produse militare. Pe 2024 și pe primele luni din 2025 aceste rapoarte lipsesc. Conform url-urilor de pe site, care conțin datele de upload, rapoartele anuale erau publicate în primăvara, cel târziu toamna, anului următor. Cele trimestriale, chiar mai devreme. Am întrebat MAE, dar și pe ministrul de externe Oana Țoiu care sunt motivele pentru care raportul din 2024 nu este public, dar până acum nu am primit un răspuns.
SUA și Venezuela
María Corina Machado, politiciană și activistă de opoziție din Venezuela, a primit premiul Nobel pentru pace. Este o ocazie potrivită pentru a aminti că SUA a început de câteva săptămâni să trimită mai multe forțe militare în Caraibe și Puerto Rico, cât și să bombardeze mici bărci care părăsesc Venezuela sub pretextul că ar combate traficanți de droguri. The Intercept vorbește într-un podcast (înregistrat înainte de decernarea nobelului) despre execuțiile extrajudiciare ale lui Trump:
The United States has executed 21 people over the last month in targeted drone strikes off the coast of Venezuela. The Trump administration has so far authorized at least four strikes against people it claims are suspected “narco-terrorists.” The strikes mark a dark shift in the administration’s approach to what it’s framing as an international drug war — one it’s waging without congressional oversight. “There actually could be more strikes,” says Intercept senior reporter Nick Turse. This week on The Intercept Briefing, Turse joins host Akela Lacy and investigative journalist Radley Balko to discuss how the administration is laying the groundwork to justify extrajudicial killings abroad and possibly at home. ... Turse adds, “Since 9/11, U.S. counter-terrorism operations have consistently eroded respect for international law, and it’s left Americans pretty much inured to the idea of targeted killings by U.S. forces from Afghanistan to Somalia. And I’m not sure that people see a difference between what’s been done for the last almost quarter-century as part of the war on terror and what we’re seeing today.”
Pentru mai mult context și pentru că bănuiesc că o să tot „crească presiunile” SUA asupra Venezuelei în viitorul apropiat, adaug o discuție puțin mai veche de la Drop Site News despre această situație (tot într-un podcast):
For years, the U.S. government has been at odds with the Venezuelan government and has supported efforts to depose President Nicolás Maduro. One of the last acts of the Biden administration was to raise its bounty for Maduro to $25 million. Now, the Trump administration is increasing the pressure once again, escalating accusations that Maduro and his top allies are leaders of criminal organizations. Earlier this year, the Trump administration raised the bounty for Maduro to $50 million. Tactics from the war on terror are being deployed in Latin America. The Trump administration has declared Tren de Aragua to be a terrorist organization. In addition to opening the door to military strikes, like the attacks on boats near Venezuela, the designation allowed the administration to use the Alien Enemies Act to expel hundreds of Venezuelan migrants to a notorious Salvadoran prison. This week, Drop Site’s Murtaza Hussain is joined by Adam Isacson, the Director for Defense Oversight at the Washington Office on Latin America, to discuss developments in Venezuela, Colombia, and the region at large.
Politicieni care doresc control total pe internet
Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) atrage atenția asupra unui proiect de lege care a trecut de Senat, proiect care sub pretextul protecției minorilor ar face din utilizarea internetului o distopie:
Proiectul de lege al majoratului digital adoptat de Senat ieri, 6 octombrie 2025, pornește de la unele îngrijorări legitime legate de accesul minorilor la unele conținuturi online. Dar în loc să identifice corect problemele și soluțiile, textul propune niște măsuri excesive, inutile și birocratice, imposibil de aplicat, la nivel tehnic sau în practică. Iar unele dintre aceste măsuri au efecte adverse incredibile – cum ar fi obligarea identificării tuturor utilizatorilor de Internet la accesarea unui serviciu (pentru a se stabili că nu au sub 16 ani). ApTI a mai scris despre faptul că verificarea vârstei persoanelor pe internet nu este o formă de protecție, ci de excludere a acestora de la accesul la informație și liberă exprimare. Aceste măsuri ignoră complet în special capacitatea persoanelor tinere de a decide, de a exercita propria autonomie. Organizațiile care militează pentru drepturile copilului avertizează că astfel de măsuri pot să împiedice dezvoltarea armonioasă a capacităților persoanelor tinere. Astfel de măsuri restrictive asupra drepturilor fundamentale ale minorilor pot produce fix efectul pe care vor să-l contracareze. Grija legitimă față de autonomia și bunăstarea minorilor pe internet nu poate fi materializată într-un pachet de lege plin de ambiguități care restricționează fix această dintâi autonomie și libertate. ... Toate par a duce în practică la colectări excesive de date personale și la obligarea serviciilor online și a platformelor să colecteze și mai multe date care – ce surpriză! – o să fie folosite pentru profilarea și mai bună a celor identificați. După 16 ani, evident, când totul este permis conform acestei legi!
Tendințe sunt similare la nivel european, tot în numele protecției copiilor reapar propuneri de scanare a tuturor mesajelor private trimise prin diferite servicii ca Whats App, Signal sau altele. Deocamdată așa numitul „Chat Control” probabil nu poate trece datorită opoziției Germaniei, dar supravegherea în masă pare că rămâne un vis umed pentru mulți politicieni. Un material Techreport:
The European Union’s most controversial surveillance proposal, „Chat Control”, is back, and it’s sparking another round of panic among privacy advocates. This time, the tension centered on Germany — long the EU’s defender of privacy — after reports indicated it might relax its opposition. But after days of backlash, Berlin’s Justice Ministry clarified that it will not agree to mandatory message scanning. For now, Germany is back on the privacy side of the fight. That’s a significant issue. For years, Germany has been the EU’s privacy pillar, blocking overreaching laws and insisting that citizens’ rights take priority over government convenience. Its renewed resistance might be the only thing stopping Chat Control from becoming law — at least in its current form. ... Chat Control, officially called the Child Sexual Abuse Regulation (CSAR), is the European Commission’s attempt to crack down on the sharing of child abuse material online. A noble goal, yes. But the method is something out of a digital dystopia. The plan would compel messaging services, including encrypted ones like Signal, and even partially encrypted platforms like Telegram, to automatically scan URLs, photos, and videos for signs of illegal content before encryption applies. Imagine your phone quietly scans what you send on-device against government-mandated databases. If there’s a match, it files a report. That’s basically Chat Control. EU lawmakers say it’s about child protection. However, critics – and there are many – argue that it’s merely mass surveillance wearing a moral veneer.
În încheiere, o compilație de la The Daily Show despre „teroarea antifa” cu care se luptă regimul Trump în Portland, scene cu puternic impact emoțional:)